Klaus Iohannis a rechemat în țară zece ambasadori. Ion Jinga, mutat de la New York la Strasbourg, ambasadorul Ucrainei, trimis în Republica Moldova

Se schimbă ștafeta pentru conducerea câtorva misiuni diplomatice importante ale României, după ce președintele Klaus Iohannis a semnat, vineri, decretele de rechemare în țară a zece ambasadori, la termenul legal. Pentru aceste posturi și alte două care erau vacante, Ministerul Afacerilor Externe a anunțat, tot vineri, propunerile care intră în procedura de avizare, printre care se numără și câțiva dintre cei la final de mandat.

Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat, vineri, 4 februarie 2022, decretele de rechemare din funcție a zece ambasadori, la final de mandat.

La sfârșitul anului trecut, reprezentarea României în afara țării se realiza prin 170 de misiuni, dintre care: 94 de ambasade, 44 de consulate generale, 6 consulate, 1 oficiu de reprezentare, 2 delegații, 2 reprezentanțe permanente, 3 misiuni permanente și 18 institute culturale române.

În cursul anului 2021, au fost numiți 30 de ambasadori noi, potrivit raportului anual al Ministerului Afacerilor Externe. Per ansamblu, anul trecut, în urma proceselor de selecție pentru trimiterea în misiune permanentă de 4 ani sau în misiune de urgență pentru 13 luni organizate, 167 de persoane au fost trimise la post pe posturi diplomatice și consulare și 127 de persoane au fost trimise în misiune pe posturi tehnico-administrative și de specialitate. Aproximativ 60 de persoane au revenit din misiune pe posturi diplomatice și consulare și pe posturi prevăzute pentru funcții de execuție specifice.

Potrivit Administrației Prezidențiale, ambasadorii care își încheie mandatele și au termen, conform legii, de 90 de zile să revină în țară sunt:

• Ion Jinga – ambasador extraordinar și plenipotențiar, reprezentant permanent al României pe lângă Organizația Națiunilor Unite de la New York;
• Răzvan-Victor Rusu – ambasador extraordinar și plenipotențiar, șef al Misiunii Permanente a României pe lângă Consiliul Europei de la Strasbourg;
• Adrian Cosmin Vierița – ambasador extraordinar și plenipotențiar, șef al Misiunii Permanente a României pe lângă Oficiul Națiunilor Unite de la Geneva și Organizațiile Internaționale cu sediul în Elveția;
• Cristian-Leon Țurcanu – ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Ucraina;
• Daniel Ioniță – ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Moldova;
• Iulian Buga – ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Regatul Suediei;
• Sorin Vasile Moldovan – ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Turkmenistan;
• Florin Marius Tacu – ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Singapore;
• Adrian Măcelaru – ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Emiratele Arabe Unite și în Regatul Bahrain, cu reședința la Abu Dhabi;
• Mihail Constantin Coman – ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Sultanatul Oman, cu reședința la Riad.

Cele 12 propuneri ale MAE

În acest context, Ministerul Afacerilor Externe a anunțat, tot vineri, 4 februarie, că a înaintat 12 propuneri de numiri – inclusiv la misiuni unde conducerea acestora era vacantă. Reprezetnanții instituției au făcut publică lista, cu câte o prezentate succintă. „Acest demers este unul uzual, continuând procesul firesc de înnoire a conducerii misiunilor diplomatice ale României, inițiat în anul 2020 și continuat în anul 2021, în conformitate cu practicile și prevederile instituționale, și vizează șefii de misiuni care au îndeplinit sau au depășit deja mandatul uzual de 4 ani în exercitarea funcției de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României”, a anunțat MAE.

Conform prevederilor legale, propunerile de rechemări și respectiv de numiri sunt aprobate de către Președintele României, fiind inițiate de către Ministerul Afacerilor Externe și avizate de către Prim-ministrul României.

În lista MAE, Ion Jinga este propus pentru Misiunea Permanentă a României pe lângă Consiliul Europei de la Strasbourg, la revenirea de la ONU, din New York, unde de acum nominalizat actualul secretar de stat Cornel Feruță.

Rechemat de la Misiunea Permanentă a României pe lângă Consiliul Europei de la Strasbourg, Răzvan-Victor Rusu este propus acum la Misiunea Permanentă a României pe lângă Oficiul Naţiunilor Unite de la Geneva.

Pentru Republica Moldova este propus ambasador Cristian-Leon Țurcanu, rechemat de Klaus Iohannis din funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Ucraina.

1. Misiunea Permanentă a României pe lângă Organizația Națiunilor Unite de la New York – Cornel Feruță

Diplomat de carieră. Deține gradul diplomatic de ambasador din anul 2014 și exercită, din ianuarie 2020, funcția de secretar de stat pentru afaceri globale și strategii diplomatice în cadrul MAE. A desfășurat până în prezent o activitate prestigioasă, care a contribuit în mod semnificativ, inclusiv din perspectiva aprecierii sale în plan internațional, la promovarea și credibilitatea României. A fost, în perioada 2007 – 2012, șeful Misiunii Permanente a României la Organizațiile Internaționale de la Viena. În Serviciul Exterior a mai activat în cadrul aceleiași Misiuni în perioada 2000 – 2004. În Centrala MAE, a mai ocupat funcțiile de director general pentru afaceri politice / Director Politic, în perioada 2012 – 2013 și director de cabinet al ministrului afacerilor externe, între 2005 și 2007. În 2004 a fost director al Direcției Balcanii de Vest și Cooperare Regională. A exercitat mai multe funcții și poziții de responsabilitate majoră și în cadru multilateral internațional. Din septembrie 2013, a făcut parte din conducerea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică de la Viena (AIEA), ca director general adjunct, respectiv, în perioada iulie – decembrie 2019, ca director general interimar. În calitate de reprezentant al AIEA, a participat la semnarea „Acordului nuclear” (Joint Comprehensive Plan of Action/JCPOA) cu Teheranul. În perioada 2012 – 2013 a fost președinte al Comitetului Pregătitor al Conferinței de Examinare a Tratatului de Neproliferare, în septembrie 2011 a fost președinte al celei de-a 55-a Conferințe Generale a AIEA, între octombrie 2008 – septembrie 2010 a fost vicepreședinte al Consiliului Guvernatorilor AIEA, Guvernator din partea României. A mai ocupat funcțiile de coordonator din partea Președinției OSCE pentru reabilitare post-conflict și președinte al procesului de elaborare a Strategiei AIEA 2012-2017. Vorbește limbile engleză și franceză.

2. Misiunea Permanentă a României pe lângă Oficiul Naţiunilor Unite de la Geneva – Răzvan-Victor Rusu

Diplomat de carieră. Deține gradul diplomatic de ambasador din 2019 și ocupă, din 2016, funcția de şef al Misiunii Permanente a României pe lângă Consiliul Europei de la Strasbourg. În perioada 2007 – 2012 a fost ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al României în Italia, Malta și San Marino, precum și Reprezentant Permanent al României la agențiile ONU (FAO, FIDA, PAM). În perioada 2014 – 2017 a fost șeful delegației României la International Holocaust Remembrance Alliance (IHRA), iar în intervalul 2012 – 2016, a ocupat funcția de emisar special al MAE pentru Parteneriatul Estic al UE și de director general al Departamentului Afaceri Regionale din Ministerul Afacerilor Externe. În Centrala MAE a mai deținut, inter alia, pozițiile de director general al Direcției Generale Europa Extinsă (2004 – 2007) și director adjunct al Direcției ONU. Vorbește limbile engleză, franceză și italiană.

3. Misiunea Permanentă a României pe lângă Consiliul Europei de la Strasbourg – Ion Jinga

Diplomat de carieră. Deține gradul diplomatic de ambasador din anul 2017 și exercită, din august 2015, funcția de reprezentant permanent al României la ONU, New York. Din această poziție, a îndeplinit o serie de funcții în premieră pentru țara noastră, precum cea de Președinte al Comitetului de decernare a Premiului ONU pentru Populație, în 2019, 2020 și 2021, Președinte al Comisiei ONU pentru Dezarmare și Securitate Internațională (2018 – 2019), Președinte (2018) și Vicepreședinte (2019) al Comisiei ONU pentru Consolidarea Păcii, co-președinte al procesului de negocieri interguvernamentale privind reforma Consiliului de Securitate (2016 – 2017). Anterior, a deținut funcția de ambasador al României în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, între 2008 și 2015, iar în perioada 2003 – 2008 a fost ambasador al României în Regatul Belgiei. În Serviciul Exterior a mai exercitat, între 2000-2001, rolul de însărcinat cu afaceri a.i. și adjunct al ambasadorului în cadrul Reprezentanței Permanente a României la UE, Bruxelles, iar între 1998 – 1999 a fost adjunctul ambasadorului în cadrul aceleiași instituții, pe durata misiunii în Serviciul Exterior începute în anul 1995. În Centrala MAE a ocupat numeroase poziții, printre care cea de director general pentru Uniunea Europeană și membru al delegației României la Convenția privind viitorul Europei și Coordonator al Secretariatului Național al Delegației României, în intervalul 2002 – 2003, și membru în echipa de negociere a  aderării României la UE, între 2000 și 2004. Vorbește limbile engleză și franceză.

4. Republica Moldova – Cristian-Leon Țurcanu

Diplomat de carieră. Exercită, din 2016, funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Ucraina. Anterior, în perioada septembrie 2014 – octombrie 2015, a ocupat funcția de prim-colaborator în cadrul Ambasadei României la Chișinău. În Serviciul Exterior a mai activat în cadrul Ambasadei României la Washington, în perioada 2008 – 2012, și la Ambasada României la Berlin, între 2003 și 2008. În Centrala MAE, a ocupat funcțiile de director general al Departamentului Comunicare, Diplomație Publică și Culturală, între noiembrie 2015 și august 2016, director al Direcției Europa de Est și Asia Centrală, între aprilie și septembrie 2014, respectiv director adjunct al aceleiași direcții, în perioada septembrie 2013 – aprilie 2014. Vorbește limbile engleză, germană, suedeză și are cunoștințe de franceză, italiană și rusă.

5. Ucraina – Alexandru Victor Micula

Diplomat de carieră. Deține gradul diplomatic de ambasador din 2008 și exercită, din 2019, funcția de Reprezentant cu însărcinări speciale pentru combaterea antisemitismului în cadrul MAE. În perioadele noiembrie 2018 – noiembrie 2019 și februarie 2016 – ianuarie 2018 a ocupat funcția de secretar de stat pentru afaceri interinstituționale în cadrul MAE, iar între noiembrie 2007 și iunie 2008 a fost secretar de stat, coordonatorul național pentru organizarea Summitului NATO de la Bucureşti. În perioada octombrie 2011 – februarie 2016 a fost ambasadorul României în Ungaria, iar în intervalul iunie 2014 – iunie 2016 a fost Secretar al Comisiei Dunării. A îndeplinit, de asemenea, funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Regatul Danemarcei și Republica Islanda, între 2009 și 2011. În perioada 2002 – 2007 a fost ambasadorul României în Republica Argentina și Republica Paraguay. În Serviciul Exterior a mai activat în cadrul Misiunii Permanente a României pe lângă Organizațiile Internaționale de la Viena (1999-2001) și al Ambasadei României la Budapesta (1997 – 1999). În Centrala MAE a mai îndeplinit funcțiile de secretar general al Ministerului Afacerilor Externe (iunie 2008 – aprilie 2009), director general pentru politici strategice (în perioada februarie – iunie 2007), director de cabinet al ministrului afacerilor externe și purtător de cuvânt al MAE (ianuarie 2001 – octombrie 2002). Vorbește limbile engleză și spaniolă și are cunoștințe de limbă maghiară.

6. Regatul Suediei – Daniel Ioniță

Diplomat de carieră. Deține gradul diplomatic de ambasador din anul 2019 și a ocupat, din 2016, funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Moldova. Anterior, în perioada 2015 – 2016, a îndeplinit funcția de secretar de stat pentru afaceri strategice în cadrul MAE. În perioada 2011 – 2015, a fost ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Regatul Norvegiei. În Serviciul Exterior, a mai activat în cadrul Ambasadei României la Stockholm, unde a îndeplinit funcția de prim-colaborator în perioada 2002 – 2006, și la Misiunea României la NATO și UEO Bruxelles, în 2002 și anterior, în 1998. În Centrala MAE, a ocupat funcțiile de director al Direcției Politici de Securitate în perioadele octombrie 2008 – mai 2009 și noiembrie 2009 – septembrie 2010, precum și de director adjunct al aceleiași direcții, în intervalul 2008 – 2009. A fost director adjunct, în 2000 și 2001-2002 și șef serviciu, în perioada 1999-2000, al Direcției NATO, UEO și Probleme Strategice. Vorbește limbile engleză, franceză și suedeză/norvegiană.

7. Turkmenistan – Ion Naval

Diplomat de carieră. Ocupă postul de prim-colaborator în cadrul Ambasadei României în Republica Azerbaidjan din octombrie 2021, funcție pe care a îndeplinit-o și în intervalul septembrie 2020 – aprilie 2021. În perioada aprilie 2020 – octombrie 2021 a exercitat rolul de însărcinat cu afaceri ad interim în cadrul aceleiași ambasade. În Serviciul Exterior, a mai activat în cadrul Ambasadei României în Ucraina, în perioada 2008 – 2019. În Centrala Ministerului Afacerilor Externe, a lucrat în cadrul Direcţiei Europa de Est şi Asia Centrală, în perioadele 2019 – 2020 și 2007 – 2008. Vorbește limbile rusă, franceză, ucraineană, engleză.

8. Republica Singapore – Iulian Buga

Diplomat de carieră. Deține gradul diplomatic de ambasador din 2008 și a ocupat, din 2015, funcția de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Regatul Suediei. Anterior, a îndeplinit funcțiile de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Statele Unite ale Americii, în perioada 2013 – 2015, în Irlanda, în perioada 2009 – 2013, și în Regatul Țărilor de Jos, în intervalul 2001 – 2007, unde a deţinut şi poziţia de Reprezentant Permanent al României la Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice, ocupând și poziția de Preşedinte al Comitetului Conferinţei Statelor Părţi. În Centrala MAE a fost, între 2007 şi 2009, secretar de stat pentru afaceri politice şi strategice, iar anterior a ocupat funcțiile de director, în perioada 1999 – 2001, și director adjunct, în intervalul 1993 – 1994, al Direcţiei pentru America de Nord, precum și director adjunct al Direcției Protocol, în perioada 1992 – 1993. Vorbeşte limbile engleză şi franceză.

9. Emiratele Arabe Unite – Octavian-Bogdan Badica

Ocupă, din 2010, funcția de șef al departamentului pentru verificare și raportare (head of controlling and reporting) în cadrul unei rețele private de sănătate, poziție din care gestionează întreaga activitate financiară a instituției și o serie de activități de coordonare aferente. Anterior, a ocupat funcția de auditor senior în cadrul unei importante firme de consultanță și audit. Este licențiat în administrarea afacerilor în cadrul Universității din București (2005 – 2008) și în limbi străine, cu o specializare în limbile engleză și arabă de la Universitatea Dimitrie Cantemir din București (2005 – 2008). Vorbește limbile engleză, arabă și franceză.

10. Statul Qatar – Nicușor Daniel Tănase

Diplomat de carieră. A deținut, în perioada 2016 – 2021, funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Statul Kuwait, iar în intervalul 2008 – 2013 a fost ambasadorul României în Republica Libaneză. În Centrala Ministerului Afacerilor Externe, a ocupat numeroase poziții, printre care cea de director general al Departamentului Globalizare, în perioada 2014 – 2016, director al Direcției Orientul Mijlociu și Africa, între 2013 – 2014 și 2006 – 2007, precum și funcția de director al Direcției Uniunea Europeană, în perioada 1998 – 2000.  În Serviciul Exterior, în perioada 2001-2006, a fost reprezentant permanent adjunct la Consiliul Europei, Strasbourg, și a activat în cadrul Ambasadei României în Regatul Spaniei, în intervalul 1992 – 1998.  Vorbește limbile engleză, franceză, spaniolă și arabă.

11. Sultanatul Oman – Florin Marius Tacu

Exercită, din 2017, funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Singapore. Anterior, în perioada septembrie 2010 –2015, a ocupat funcția de consul general, șef al Consulatului General al României la Shanghai, Republica Populară Chineză. În Centrala MAE, a ocupat funcțiile de director/inspector general al Inspecției Generale a Afacerilor Externe, în perioada 2008 – 2021, anterior activând ca director adjunct, în intervalul 2006 – 2008, și ca inspector în cadrul aceluiași departament, din 2005. A exercitat, în perioada 2015 – 2017, funcția de secretar de stat în cadrul Cancelariei Prim-ministrului – Secretariatul General al Guvernului. Anterior, a mai deținut funcțiile de judecător – la Curtea de Apel Iași, Secția de contencios administrativ și fiscal, în 2015, la Curtea de Apel București, Secția a IV-a civilă, în 2005, la Tribunalul Iași, Secția civilă, între 2003 și 2004 și la Judecătoria Iași, în perioada 1998 – 2003. Vorbește limbile engleză și franceză.

12. Republica Federală Democrată Etiopia – Iulia Pataki

A ocupat, în perioada 2012 – 2021, funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Kenya, Burundi, Uganda, Ruanda și Tanzania, cu reședința la Nairobi. În exercitarea acestei funcții a fost reprezentant permanent al României la UNEP și UN-Habitat, precum și vicepreședintele Comitetului Reprezentanților Permanenți al UNEP, în perioada iulie 2013 – iunie 2015, președintele Comitetului Reprezentanților Permanenți al UNEP, în perioada iulie 2015 – iunie 2017, președintele Grupului de Lucru pe procedură la UNEA – Adunarea ONU de Mediu, președintele Grupului de Lucru pe buget și program de activitate al Consiliului de conducere al UN-Habitat, în 2017, și președintele Grupului de Lucru pe buget, program de activitate și probleme administrative al Consiliului Executiv al UN-Habitat (2019-2021). Anterior, în perioada ianuarie – iulie 2012, a fost consilier parlamentar, din partea UNDP Irak, în cadrul Parlamentului Republicii Irak. În intervalul noiembrie 2010 – martie 2011, a fost specialist pe probleme de gen în cadrul Programului USAID „Acces la Justiție”/DTS Development and Training Services, implementat în Bagdad, Irak, iar în perioada mai – noiembrie 2010 a fost consilier superior în cadrul UNDP Somalia – Comisia Constituțională Independentă a Republicii Federale Somalia –  Kenya și Djibouti. Vorbește limbile maghiară și engleză.

Care sunt următorii pași

MAE precizează că a avut în vedere, pentru propunerile de numiri în funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României, o serie criterii care să corespundă exigențelor acestor posturi care asigură reprezentarea României la nivel înalt atât în sistem multilateral, cât și bilateral, criterii aplicate și în celelalte etape ale acestui proces de înnoire a conducerilor misiunilor diplomatice ale României.

Astfel, persoanele nominalizate sunt în marea majoritate diplomați de carieră și cunosc foarte bine problematicile în atenție, iar pentru selectarea lor, precizează MAE, a fost avut în vedere, în special, profesionalismul și pregătirea pentru specificul postului în care ar urma să își desfășoare mandatul persoanele nominalizate, precum și parcursul profesional, competențele și pregătirea necesare asumării unei astfel de poziții.

Procedural, Ministerul Afacerilor Externe urmează să transmită către Comisiile de specialitate din Parlamentul României, în conformitate cu reglementările și practica relevante în vigoare, solicitarea de audiere, în perioada următoare, a celor 12 candidați pentru poziția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României.

În cazul candidațiilor pentru posturile diplomatice bilaterale va fi demarată procedura de solicitare a agrementului statului acreditar, conform Convenției de la Viena cu privire la relațiile diplomatice din 1961. După audierile în comisiile de specialitate din Parlamentul României și obținerea avizului acestora, care are caracter consultativ, respectiv ulterior primirii agrementului din partea statului acreditar, acolo unde este cazul, Președintele României semnează decretele de acreditare și scrisorile de acreditare.